Se foloseste atunci cand se cunoaste dinainte numarul de repetitii (numarul de pasi ce se vor executa). Are urmatoarea sintaxa:

for( [instructiune] , [conditie], [instructiune2] ) {   [instructiune3]  } 

unde:

• [instructiune1] este o instructiune de executat la inceput
• [conditie] este o expresie care daca este evaluata ca adevarata va determina repetarea ciclului - este denumita generic conditia de repetare
• [instructiune2] se va executa la fiecare pas al repetarii
• [instructiune3] reprezinta operatia efectiva care se repeta in cadrul FOR-ului

In general, [instructiune1] este o expresie de initializare de forma $i = 1, conditia de repetare este de forma $i <= numarul de pasi si [instructiune2] este o expresie de incrementare $i++.

for( $i = 1; $i <= $x; $i++) {  /* operatii */ }

In limbaj natural, intructiunea se traduce prin "plecand de la $i = 1, executa operatia si creste-l pe $i cu o unitate; apoi repeta totul atat timp cat $i <= $x

De retinut: instructiunea din cadrul for-ului se executa doar daca expresia (conditia) este adevarata, deci pot exista situatii cand expresia este falsa si [instructiune3] nu se executa niciodata. Exemplu:

for( $i = 0; $i > 10; $i++ ) {
	echo 'Aceasta instructiune nu se executa niciodata';
}

$vector = array();
$x = 10;
 
# operatia: definirea si initializarea unui element al vectorului
# conditia de continuare: nu s-au efectuat inca $x repetari
# nota: in acest caz cunoastem numarul de repetari, dat de variabila $x
 
for( $i = 1; $i <= $x; $i++) { 
	# intre paranteze se specifica expresia de initializare $i = 1
	# conditia de continuare $i <= $x si o expresie de iterare $i++
 
	$vector[ $i ] = "php$i"; # aceasta este operatia
}
 
print_r( $vector );
 
/*afiseaza:
Array
(
    [1] => php1
    [2] => php2
    [3] => php3
    [4] => php4
    [5] => php5
    [6] => php6
    [7] => php7
    [8] => php8
    [9] => php9
    [10] => php10
)
*/

$end = 100;
 
# operatia: afisarea unui element de tip <option>
# conditia de oprire: s-au efectuat $end repetari
# nota: ca zi in cazul anterior se cunoaste numarul de repetari
 
print "<select>";
for( $i = 1; $i <= $end; $i++ ) {
	print "<option value=\"$i\">$i</option>\n";
}
print "</select>";

Rezultatul codului de mai sus este urmatorul:

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100

Instructiunea while este folosita atunci cand nu se cunoaste dinainte numarul de executii. Are o forma mai intuitiva decat for si multe persoane o considera mai usor de folosit. Diferenta dintre while si for este aceea ca prima este mai generala si mai flexibila. Se poate chiar afirma ca for este o situatie particulara a unei structuri while. Sintaxa este urmatoarea:

while( [conditie] ) {  [instructiune]  }

Este probabil usor de inteles ca [instructiune] se executa atata timp cat [conditie] este adevarata. La fel ca si la for, exista posibilitatea ca instructiunea sa nu fie executata niciodata.

De retinut: este de datoria programatorului sa includa in [instructiune] codul necesar iesirii din bucla. Daca acest lucru nu se realizeaza, instructiunea se va executa la nesfarsit. Exemplu:

$continua = true;
while( $continua == true ) {
	echo 'La nesfarsit', '<br>';
}
echo 'Aici nu se mai ajunge';

Varianta corecta a exemplului de mai sus este urmatoarea:

$continua = true;
while( $continua == true ) {
	echo 'La nesfarsit', '<br>';
	$continua = false; # modific variabila de testare a conditiei
}
echo 'Acum se ajunge aici';

$vector = array( 3, 4, 5, 1, 2, 9, 76, 42, 2, 9, 6, 0, 4, 1, 10 );
 
# operatia: se verifica daca elementul curent al vectorului este 0
# conditia de oprire: elementul curent este 0 sau s-a ajuns la finalul vectorului
# nota: desi putem afla numarul de elemente al vectorului, in functie de care
# putem hotari numarul maxim de repetari, se va folosi o alta sctructura repetitiva
 
 
$gasit = false;
$pozitie = 0; // plecam de la primul element
 
// parcurgem vectorul pana cand ajungem la final sau gasim valoarea 0
while( !$gasit ) {
	// verific daca elementul curent (initial primul element) este 0
	if( $vector[ $pozitie ] == 0 ) {
		$gasit = true;
		print "Am gasit 0 pe pozitia $pozitie";
	}
 
	// trec la pozitia urmatoare pentru verificare
	$pozitie++;
	// spre deosebire de "for" incrementarea trebuie realizata explicit
 
	// verific daca am ajuns la sfarsitul verctorului
	if( $pozitie == count( $vector ) ) {
		$gasit = true; // ca sa nu mai repete
		print "Nu am gasit 0 in vectorul asta";
	}
}
 
# in limbaj natural, instructiunea while se poate transpune in "cat timp
# conditia este indeplinita executa operatiunea"
 
/* afiseaza 
Am gasit 0 pe pozitia 11 
*/

Exemplul de mai sus este dat pentru a intelege cand si de ce se foloseste 'while'. Toata verificarea se poate face mult mai rapid folosind o functie oferita de limbaj: array_search.

// alternativa
$vector = array( 3, 4, 5, 1, 2, 9, 76, 42, 2, 9, 6, 0, 4, 1, 10 );
 
$pozitie = array_search(0, $vector );
 
if( $pozitie === false ) print "Nu am gasit 0 in vectorul asta";
else print "Am gasit 0 pe pozitia $pozitie";

O alta structura repetitiva este "do... while". Diferenta este ca verificarea de face la final, dupa ce se executa cel putin o data secventa de cod. O traducere in cuvintele noastre ar fi: "executa secventa si cat timp conditia este adevarata, repet-o".
Exemplul de mai sus, rescris ar arata asa:

$vector = array( 3, 4, 5, 1, 2, 9, 76, 42, 2, 9, 6, 0, 4, 1, 10 );
 
# operatia: se verifica daca elementul curent al vectorului este 0
# conditia de oprire: elementul curent este 0 sau s-a ajuns la finalul vectorului
# nota: desi putem afla numarul de elemente al vectorului, in functie de care
# putem hotari numarul maxim de repetari, se va folosi o alta sctructura repetitiva
 
 
$pozitie = 0; // plecam de la primul element
 
// parcurgem vectorul pana cand ajungem la final sau gasim valoarea 0
do {
	// presupun mai intai ca elementul e gasit
	$gasit = true;
 
	// verific daca elementul curent (initial primul element) este diferit de 0
	// cu alte cuvinte, deocamdata nu am gasit ce caut, deci merg mai departe
	if( $vector[ $pozitie ] != 0 ) {
		$gasit = false;
 
		// trec la pozitia urmatoare pentru verificare
		$pozitie++;
	}
 
 
} while ( !$gasit && $pozitie < count( $vector ) );
 
if( $gasit ) print "Am gasit 0 pe pozitia $pozitie";
else print "Nu am gasit 0 in vectorul asta";
 
/* afiseaza 
Am gasit 0 pe pozitia 11 
*/

PHP ofera o structura repetitiva foarte puternica si des folosita: foreach. Aceasta permite iterarea prin toate elementele unui vector. Pot fi folositi si vectori simpli si asociativi.

Spre deosebire de celelalte instructiuni, pentru foreach nu trebuie specificata explicit o conditie de oprire, fiind de datoria interpretorului PHP sa opreasca iterarea atunci cand s-a ajuns la finalul vectorului.

$vector = array( 3, 4, 5, 1, 2, 9, 76, 42, 2, 9, 6, 0, 4, 1, 10 );
 
# operatia: afisarea elementului curent al vectorului
# conditia de oprire: s-a ajuns la finalul vectorului (implicita)
 
foreach( $vector as $element) {
	print "$element ";
}
// afiseaza: 3 4 5 1 2 9 76 42 2 9 6 0 4 1 10
 
 
// vector asociativ
$zile = array(
	'luni' => 'Mo',
	'marti' => 'Tu',
	'miercuri' => 'We',
	'joi' => 'Th',
	'vineri' => 'Fr',
	'sambata' => 'Sa',
	'duminica' => 'Su'
);
foreach( $zile as $zi) {
	print "$zi ";
}
// afiseaza Mo Tu We Th Fr Sa Su
 
 
foreach( $zile as $rom => $eng) {
	print "$eng inseamna $rom <br />";
}
 
/* afiseaza 
Mo inseamna luni
Tu inseamna marti
We inseamna miercuri
Th inseamna joi
Fr inseamna vineri
Sa inseamna sambata
Su inseamna duminica
*/